Un moment pe care un terapeut îl prețuiește este revelația, acel moment „ Aha!”
Deja mi se face pielea de găină doar când mă gândesc.
Aha-ul meu de astăzi a venit într-una dintre ședințele online, după o discuție tangențială despre starea mizerabilă pe care o simțea el, clientul meu, pentru că a ratat câteva ore de muncă… și așa am ajuns la discuția productiv versus non-productiv și cum îl face să se simtă.
Atunci când vorbesc despre „productiv” mă refer la ceea ce poți arăta prin job-ul tău, venitul tău, lucruri pe care le faci și pe care le poți arăta celorlați oameni, în mod general ceea ce poți să dai.
Să fii „non-productiv” ar însemna să faci lucruri cum ar fi: să lenevești pe canapea, să iei pauze lungi, să nu faci absolut nimic pentru câteva ore, sau tot ceea ce ne poate aminti de vechea expresie ”a tăia frunze la câini”, etcetera…
Acest client a avut un moment când totul a făcut click în mintea lui: a lenevit pe canapea pentru câteva ore weekendul trecut și ar fi trebuit să folosească timpul acela util și să facă ceva. Dar el și-a luat câteva ore din ziua lui super productivă…pentru o pauză. Ce tupeu!
Acest sentiment „ să fac ceva util (productiv)”, l-a făcut să se simtă dezamăgit și foarte vinovat. Valoarea lui personală vine din ceea ce el produce. Iar valoarea lui personală se diminuează atunci când el face o pauză. O percepție familiară, nu-i așa?
Observ această credință adeseori în cabinet. Numeroși clienți cred că valorează atât cât produc.
Am putea spune și despre o floare care nu a înflorit destul pentru că nu este așezată la soare – că este o buruiană.
Am putea spune despre un copil care are niște abilități creative extraordinare, dar a fost încurajat de părinți să învețe matematică – că este lipsit de inteligență.
Am putea spune despre un dansator extraordinar de balet că – nu este destul de bărbat.
Am putea spune despre o mamă care nu-și poate liniști bebelușul – că nu este o mamă bună.
Am putea face multe observatii partiale despre foarte multe aspecte ale vietii… și totuși dacă ne dăm jos ochelarii ăștia fumurii prin care am fost învățați să îi criticăm aspru pe ceilalți, să ne comparăm și să analizăm prin ochii critici, am vedea că totul este mai ușor…
Până și vocea critică din mintea noastră o să se liniștească pentru că atunci când ea nu mai critică știe că nu o să mai fie criticată.
Fiecare om este unic, este important și este mai mult decât ceea ce vezi tu prin ochelarii fumurii. Dă-i jos și lasă-i pe oameni să fie cine sunt ei, cu bune și rele, cu calitățile și defectele lor. Fiecare om este o carte. Unele cărți sunt groase, altele sunt subțiri. Unele cărți sunt triste, altele fericite și tot așa. Nu pot ști niciodată purtând ochelarii fumurii, ce greutăți duce omul din fața mea. Și atunci cum pot eu să-l critic fără să-i fi citit cartea? Lasă-i pe oameni să fie cine aleg să fie, oprește critica și așa o să poți să vezi valoarea ta.
Lipsa productivității nu este corelată cu valoarea ta ca și om. Absolut deloc! Așa că chill!
Poate că ai nevoie să fii un pic mai blând cu tine. Umorul, atunci când nu ești la 100%, mereu sparge bula neagră. Un om ambițios are succes dacă este disciplinat… și în disciplină există pauze! Un om valoros este ușor și lin, îl simți cum te încarcă… el își dă voie să se joace, să cadă, să se ridice și să mai și glumească despre asta.
Clientul meu a zis că i s-a luat un val de pe ochi odată cu această conștientizare. Parcă nu mai „trebuie” să „prășească” atât… simte că nu mai poate să se consume pe treaba asta cu „ce zice lumea”. Oricum nu poate să-i mulțumească pe toți.
Dar a văzut și vice-versa… Și s-a făcut liniște. Se simte în siguranță.
Oare tu cum vezi fără ochelarii fumurii ai criticii?
Eu cred că tu pur și simplu ești valoros. Ești atât de valoros precum este o picătură de apă pentru omul pierdut în deșert. Locul pe care îl ocupi în viața ta este prețuit pentru că tu ești în el. Ești suficient!
Nu veniturile tale, nu productivitatea la job, nu cât de bine poți să gătești cina, nu cât de bine conduci – doar tu.
Tu, cu toată frumusețea personalității tale, a sufletului tău, a valorilor tale, a imperfecțiunilor tale și mai ales a momentelor când îți dai voie să fii om.
Amintește-ți uneori
Să fii blând cu tine, să te joci și să te relaxezi!
